De ceva vreme nu mai reusesc sa fiu intr-a V-a dimensiune :
dragostea ! Am ajuns sa imi pun o astfel de problema de curind...zilele acestea ...dupa ce am vazut un film care pleaca de la o idee interesanta, are actori de Oscar, un regizor cu greutate dar... reuseste sa fie, din pacate, doar plictisitor cit calea Lactee ... taraganind ( snobii ar zice " gradind " ) actziunea din prima parte pina la exasperare de proportzii interstelare...Ca orice arta vizuala ar fi trebuit sa ma impresioneze prin efecte speciale ( subiectul o permitea ) sau macar unghiuri mai interesante de incadrare a...intunericului hihihi ! altfel ma multzumesc sa citesc cartea ( daca are una la baza ) si sa-mi creez propriul film in minte ...cum fac de atitea ori...Ei bine, ideea era ca dragostea poate fi considerate aVa dimensiune dupa timp care e recunoscuta ca a IVa si inainte de gravitatzie care ar fi a VIa...chestii complicate de fizica cuantica si nu numai ...I-am dat dreptate autorului desi sint, de fel, o circotasa ...Atunci cind iubesti te simtzi in al IXlea cer... intr-o alta dimensiune...a ta...eterica si ireal de minunata...pacat ca pt multzi e efemera!!! Dragostea e " o dimensiune " cu geometrie variabila si nu poate fi perceputa si masurata decit cu un " instrument " lafel de nepalpabil si greu de definit : sufletul !!! explodeaza ca o supernova, te loveste ca un asteroid, te mistuie ca o gaura neagra si dispare ca o cometa cu viteza mai mare ca in Star Trek .Exista desigur si varianta fericita cind dureaza milenii ca ...un soare !!! Si uite cum de la stele am ajuns la sentimente si de la fizica la filozofie ... Facind bilantzuri inerente sfirsitului de an am hotarit ca e mai bine ( pt. moralul meu ) sa ma uit aXa oara la " Singur acasa " si asa voi scapa de gindurile si intrebarile existentziale !!! Vizionari cit mai savuroase...si placeri cit mai marunte si nesolicitante zilele acestea...ca tot mai bun e cozonacul cu un pahar de vin de Craciun ( decit orice film prost sau bun ) !!!
