“ Ma doare la basca !” Expresia cred ca vine de pe vremea cind proletarii purtau acest accesoriu vestimentar cu motzul sculat ca semn ( probabil ) al apartenentzei la o casta …cea a bastilor ( nu a celor purtate smechereste pe o ureche ca la boemii francezi sau eroic ca la beretele albastre ci indesate pe scafirlie ca sa aiba si o utilitate …de protectzie)
La noi , la romani, era de culoare neagra sau bleumarin dar de atita purtat ( uneori transmisa din tata in fiu ) devenea de un gri indecis…Pusa pe cap, ea, basca facea ca personalitate sa se moleseasca brusc. Era “ Je m'en fiche “ – ul francez (ça m'est égal ) ca un autohton “ mi se filfiie “ din argou sau tipica nepasare balcanica a lui : de ce eu? las ca merge si asa!
Acum a devenit vorba de duh chiar daca pustimea ( cu sepci americanite ) habar nu mai are cum arata basca cu pricina. Nu-i bai…moda revine…contextul geopolitic e favorabil…o sa fim o tzara de bashti ( a nu se intzelege basishti ) ca tot facem mereu bashcalie…oare si bashcalie vine de la basca ???
