De 2 zile n-am iesit din casa ...din cauza gerului cumplit...a frigiderului plin...a oboselii de dupa noaptea dintre ani...a lenii ! Stind si privind pe geam inevitabil gindul zburda liber prin zapada ( nu-i trebuie caciula si manusi ...doar amintiri) asa ca ma trezesc cu sufletul inundat de albul zapezilor de altadata...
# de iernile copilariei fara griji ( sau doar cu grija temelor de vacantza ...ma intreb de ce oare lista de lecturi suplimentare era pt. multzi colegi un chin ?! )
# de caldura sobei cu jar ( in care bunica scormonea cu vatraiul sa mai aseze butucii iar eu vedeam in flacari tot felul de lighioane )
# de cotlonul dupa care dormita cit era ziua de lunga pisica cea portocalie ...dar si o sticla cu miere fluida din care mai furam cite o gura cind veneam de la bulgareala
As vrea sa poata acoperi zapada aceasta curata tot ce e negru si urit si murdar nu numai pe strazile de oriunde ci si in sufletul meu ...dar imi dau seama ca ar fi doar o iluzie ...nu poti sa te prefaci ca nu exista ceea ce doar refuzi sa vezi ...
Stim cu totzii ca zapada poate face un deal feeric alb imaculat si din cea mai hidoasa gramada de gunoi...dar gunoiul exista in continuare acolo... stiu ca tzurtzurii, care azi impodobesc ca franjurile de gheatza balconul de peste drum miine vor cadea in capul cuiva...stiu ca luni, cind voi pleca la serviciu, voi inota iar prin nametzii aruncatzi de pe drum pe trotuare...
Totusi...de ce sa nu ma bucur in clipa de fatza de ceea ce imi incinta privirea pe moment? uni / unele pot...o fac zi de zi...sau ignora pur si simplu decorul...fara scrupule sau fara remuscari sau fara sa le pese, calca in picioare trecutul si merg mai departe... fara prea multe framintari de constiintza privesc doar in fatza ...
Pare atit de simplu ... hai sa incerc si eu...de azi...sau poate nu?!
