Am fost interpelata din senin, pe FB –mess, de un
individ necunoscut dar fff hotarit, cu propozitzia imperativa :
- " Hai sa ne intilnim!"
O clipa am ramas siderata intrebindu-ma daca, totusi,
ne cunoastem de pe undeva … apoi, pusa pe sotii, i-am raspuns cu o intrebare (
legitima zic eu ) : de ce ?!
Ofuscat, personajul a ripostat ca:
-“ Ce intrebare copilareasca pui…de ce se pot
intilni 2 adultzi, ca sa joace sotron” ?
Aducindu-mi aminte ca nu am mai jucat sotron de cam
40 de ani si ca nu mi-ar strica sa mai incerc am devenit totusi serioasa si
l-am lamurit ca intrebarea fusese in gluma, pt a-i testa simtzul umorului, pe
care evident ca nu il are, in concluzie nu ne potrivim!
Aici vine partea amuzanta si lacrimogena in care eu am ajuns sa rid cu lacrimi iar individul sa
(se) plinga cu lacrimi ( probabil de crocodil ) ca nu e perceput la adevarata
valoare. Citez din memorie :
- -
“ Mai fata esti
mic copil pe linga mine, in tineretze am
lucrat la teatru si la 6 ani l-am cunoscut pe inegalabilul Toma Caragiu. Plus
ca am cantat muzica folk la ghitara si acum am trei poezii pentru festivalul de
epigrame si poezii de la Mizil. “
Nu stiu ce inimi a frint
respectivul cu “ ghitara “ lui dar la faza cu festivalul de epigrame am ramas
aproape fara replica…va datzi seama ?! nu una ci 3 poezii !!! omul e pe val si
eu il ignor.
Dupa o portzie zdravana de ris ( cu
care mi-am speriat si motanul ) am incercat sa fiu politicoasa desi infatuarea
cu care amintea de Caragiu si apoi de Mizil ( parca era Sanremo !!! ) m-au
facut sa ripostez :
- -
Era mai
interesant sa-mi spui cine te cunoaste pe tine nu pe cine ai cunoscut tu …
poate esti un Baniciu sau macar Ducu Bertzi undercover sau reincarnarea lui
Alexandru Clenciu si eu nu stiu.
Acum ma astept la un
block sau chiar la o reclamatzie …naiba m-a pus sa provoc un geniu !?